Spilostethus saxatilis

Spilostethus saxatilis DSC24328
Spilostethus saxatilis DSC24319

Familia : Lygaeidae
Lungimea corpului : 9-12 mm
Identificare : are corpul oval, de culoare neagră, pe partea dorsală cu o serie de desene roşu-portocalii: pe cap are o bandă longitudinală roşie, iar pe pronot trei benzi longitudinale (una mediană şi câte una pe fiecare laterală); scutelul este negru, cu două linii inclinate portocalii; clavusul este portocaliu; coriul are două pete portocalii, iar marginea sa exterioară neagră este mult mai lungă decât banda centrală neagră înclinată; membrana este brun închis, fără pete albe; laterotergitele sunt portocalii şi negre; picioarele şi antenele sunt de culoare neagră; partea ventrală a corpului este roşie cu puncte negre
Habitat : marginea însorită a drumurilor, liziera pădurilor, pante, păşuni, terenuri stâncoase, păduri de foioase, luminişurile pădurilor
Specii asemănătoare : Pyrrhocoris apterus, care are pe pronot o pată în zona centrală; elitrele au câte un punct la bază, o pată oarecum circulară în zona mediană, o linie subţire care conturează vârful; Lygaeus equestris, care are pe membrană o pată albă, circulară; Corizus hyoscyami, care are corpul alungit, portocaliu-roşcat, cu patru puncte brun închis, dintre care două sunt unite într-un triunghi ce are la interior o pată roşcată ovală; Melanocoryphus albomaculatus, care are coriul roşu, cu două pete negre; membrana este neagră, cu o pată albă
Comportament : specie bivoltină, activă în perioada mai-iunie (generaţia întâi), august-martie (generaţia a doua); adulţii au obiceiul de a se încălzi pe pietre expuse la soare
Hrana adulţilor : seva diferitelor specii de plante (Asteraceae, Apiaceae, Aspleniaceae, Colchicum autumnale); uneori, pe aceeaşi plantă se hrănesc mai multe exemplare adulte
Mecanisme de apărare : coloritul negru cu desene roşii reprezintă un colorit aposematic ce transmite atacatorilor (în special păsărilor) un semnal de avertizare asupra toxinelor (glicozide cardenolidice) prezente în corp


Spilostethus saxatilisSpilostethus saxatilis
Corizus hyoscyami DSC02762Corizus hyoscyami
Pyrrhocoris apterus DSC19930Pyrrhocoris apterus


Spilostethus saxatilis DSC06285
Spilostethus saxatilis DSC24307
Spilostethus saxatilis DSC24316
Spilostethus saxatilis DSC45801 Spilostethus saxatilis DSC66107 Spilostethus saxatilis DSC109700

Spilostethus saxatilis nymph DSC22653

Aspectul corpului nimfelor : au capul negru, cu câte o dungă roşie pe laterale; pronotul este roşu, cu două benzi longitudinale negre; corpul este portocaliu-roşcat, dorsal cu trei şiruri de puncte negre (unul central format din două puncte mai mari şi alte două laterale formate fiecare din câte trei puncte mai mici); antenele şi picioarele au colorit negru; semielitrele sunt negre, cu o pată roşie


Spilostethus saxatilis nymph DSC22654
Spilostethus saxatilis nymph DSC23624


Referinţe :
Exnerová A., Svádová K., Fousová P., Fučíková E., Ježová D., Niederlová A., Kopečková M., Štys P. (2008). European birds and aposematic Heteroptera review of comparative experiments. Bulletin of Insectology 61(1): 163-165
Scopoli G. A. (1763). Entomologia Carniolica exhibens insecta Carnioliæ indigena et distributa in ordines, genera, species, varietates. Methodo Linnæana. Vindobonae. Vienna: Johann Thomas von Trattner: 128
Šeat J. (2011). True bugs (Heteroptera) of Pčinja valley (Serbia). Acta Entomologica Serbica 16(1/2): 9-24
Svádová K. H., Exnerová A., Kopečková M., Štys P. (2008). Predator dependent mimetic complexes: Do passerine birds avoid Central European red-and-black Heteroptera?. European Journal of Entomology 107: 349-355
Vivas L. (2012). Algunos datos sobre distribución y biología de Spilostethus furcula (Herrich-Schaeffer, 1850) (Hemiptera: Heteroptera: Lygaeidae) y clave para los ligeinos ibéricos. BVNPC: 59-74

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu