Acanthosoma haemorrhoidale

Familia : Acanthosomatidae Lungimea corpului : 13-15 (17-18) mm Identificare : corpul este verde crud pe partea dorsală, roşcat pe abdomen; pronotul are flancurile în formă de triunghi, proeminente, brun-roşcate, partea anterioară verde, cea posterioară brun-roşcat până la brun închis; scutelul este verde deschis, cu vârful de culoare mai deschisă; numeroase puncte negre, neregulat distribuite, acoperă pronotul şi scutelul; coriul este maroniu la bază şi verde la exterior; membrana este maroniu-roşcată; conexivul este uniform verzui; ochii sunt brun-roşcat închis; antenele au cinci segmente, verzui închis; picioarele sunt verzi Habitat : frecventă în aproape orice habitat cu arbori (Crataegus, Corylus, Fraxinus, Carpinus, Quercus, Fagus, Acer, Tilia, Picea etc.), desişuri (zone împădurite, liziera pădurilor de amestec, zone cu tufărişuri, parcuri, grădini), pajişti, zone urbane Specii asemănătoare : Elasmostethus interstinctus, care are flancurile pronotului mai puţin proeminente, cu colorit brun-negricios; Piezodorus lituratus, care are pronotul cu flancuri mai puţin proeminente, rotunjite; coriul şi pronotul sunt verzui-oliv sau roşu-purpurii; Dolycoris baccarum, care are corpul acoperit cu peri; antenele şi conexivul au zone succesive albe şi negre Comportament : adulţii sunt activi în perioada (martie) aprilie-octombrie (noiembrie) Hrana adulţilor : seva unor arbori şi arbuşti, în principal de Crataegus monogyna, dar şi de Quercus robur, Quercus petraea, Sorbus; sucurile dulci ale unor fructe completează dieta adulţilor Mecanisme de apărare : coloritul aposematic verzui cu maro-roşcat le conferă un bun camuflaj atunci când se odihnesc printre frunze; când sunt apucaţi, pentru a descuraja prădătorii, eliberează o secreţie portocalie, cu miros puternic, din glandele aflate pe torace Stadiul de iernare : adulții din a doua generaţie, care apar în august-septembrie, sunt cei care traversează iarna, adăpostindu-se printre frunzele uscate de pe sol, în covoarele de muşchi de pământ, în interiorul buştenilor, sub scoarţa arborilor (Alnus, Fagus, Salix, Ulmus); au colorit mult mai închis, în întregime maroniu Prădători : adulţii fac parte din dieta unor specii de broaşte Importanţă : uneori poate produce pagube plantaţiilor de pomi fructiferi (Malus, Pyrus), atacând pulpa fructelor

Aspectul corpului nimfelor : în ultimul stadiu, nimfele au corpul verde aprins, cu numeroase puncte negre; dezvoltarea nimfelor are loc în perioada mai-octombrie Hrana nimfelor : este formată din sucurile fructelor, în special de Crataegus monogyna, Sorbus, Cotoneaster, dar şi de Quercus, Corylus, Fagus

Referinţe :

Anufriev G. A., Danzig E. M., Emeljanov A. F., Golub V. B., Kanyokova E. V., Kerzhner I. M., Konovalova Z. A., Pashchenko N. F., Tshernova Z. A., Vinokurov N. N. (1988). Keys to the insects of the Far East of the USSR, Vol. 2 Homoptera and Heteroptera. Nauka Publishing House, Leningrad: 193

Dusoulier F., Mouquet C. (2007). Clé de détermination des Acanthosomatidae Signoret, 1864 du Massif armoricain (Hemiptera, Heteroptera). Invertébrés Armoricains 1: 7-13

Kovács T., Anthony B. P., Kondorosky E., Török J. (2014). Predation on heteropterans within an assemblage of anurans at Kis-Balaton, Hungary. North-western Journal of Zoology 10: art.141501

Jaastad G., Trandem N., Hovland B., Opedal O., Mogan S., Røen D., Sørum O., Bjotveit E. (2006). Control methods against bugs (Hemiptera; Heteroptera) in organic apple and pear production. Ecofruit - 12th International Conference on Cultivation Technique and Phytopathological Problems in Organic Fruit-Growing: Proceedings to the Conference from 31st January to 2nd February 2006 at Weinsberg/Germany: 55-60

Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 444

Ramsay A. J. (2014). The history and status of the hawthorn shieldbug Acanthosoma haemorrhoidale (Hemiptera: Acanthosomatidae) in Scotland, 1946-2008. British Journal of Entomology and Natural History 27: 81-91

Šeat J. (2011). True bugs (Heteroptera) of Pčinja valley (Serbia). Acta Entomologica Serbica 16(1/2): 9-24