Pentatoma rufipes

Pentatoma rufipes DSC24454
Pentatoma rufipes DSC24480

Familia : Pentatomidae
Lungimea corpului : 11-16 mm
Identificare : are corpul oval, destul de aplatizat, cu colorit dorsal maro-roşcat până la brun-negricios, cu luciu bronziu, acoperit cu o multitudine de puncte mici negre; pronotul are marginile anterioare puternic curbate, marginile posterioare foarte puţin curbate, la vârf cu un dinte scurt, ascuţit, cu formă triunghiulară; scutelului alungit are în vârf o pată cu colorit variabil (gălbui, portocaliu, crem, roşcat); conexivul puternic arcuit, are marginile gălbui-portocalii, cu dungi negricioase; atât picioarele cât şi primele două segmente ale antenelor au colorit portocaliu viu până la portocaliu roşcat
Habitat : păduri de foioase sau de amestec, habitate cu tufărişuri, zone împădurite, livezi, grădini, parcuri
Specii asemănătoare : Picromerus bidens, care are pronotul la vârf cu un dinte lung, ascuţit; picioarele, toate segmentele antenelor şi vârful scutelului au colorit portocaliu
Comportament : adulţii sunt activi în perioada iulie-noiembrie; petrec cea mai mare parte a timpul în coronamentul arborilor, la mare înălţime
Hrana adulţilor : adulţii sunt zoo-fitofagi şi se hrănesc cu seva unor specii de foioase (în special Quercus, dar şi Alnus, Acer, Corylus avellana, Betula pendula, Tilia, Carpinus); uneori, atacă mugurii florali, florile şi fructele pomilor fructiferi, putând produce pagube plantaţiilor pomicole (Malus, Prunus avium, Pyrus, Prunus persica); ocazional, se hrănesc cu fluidele din corpul insectelor şi omizilor
Strategii de reproducere : spre sfârşitul verii, femela depune ouăle în crăpăturile din scoarţă sau pe faţa inferioară a frunzelor pomilor fructiferi, de obicei la mare înălţime
Paraziți : diptera Phasia hemiptera, ale cărei larve se dezvoltă în interiorul corpului


Pentatoma rufipes DSC57362
Pentatoma rufipes DSC64375
Pentatoma rufipes DSC64420
Pentatoma rufipes DSC41563 Pentatoma rufipes DSC24473 Pentatoma rufipes DSC67949
Pentatoma rufipes DSC57365


Pentatoma rufipes (nymph) DSC17838

Hrana nimfelor : seva arborilor şi a fructelor (Hippophae rhamnoides, Quercus, Acer); uneori, absorb nutrienţi din dejecţiile păsărilor
Stadiul de iernare : traversează anotimpul rece în crăpăturile din scoarţa arborilor


Referinţe :
Anufriev G. A., Danzig E. M., Emeljanov A. F., Golub V. B., Kanyokova E. V., Kerzhner I. M., Konovalova Z. A., Pashchenko N. F., Tshernova Z. A., Vinokurov N. N. (1988). Keys to the insects of the Far East of the USSR, Vol. 2 Homoptera and Heteroptera. Nauka Publishing House, Leningrad: 210
Gammelmo Ø., Sagvolden B. A. (2007). The tachinid fly Phasia hemiptera (Fabricius, 1794) (Diptera, Tachinidae) in Norway. Norwegian Journal of Entomology 54: 51-54
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 443
Ramsay A. J. (2013). Coprophagous feeding behaviour by two species of nymphal pentatomid. British Journal of Entomology and Natural History 26: 145-147
Stănescu A. (1997). Contributions to the knowledge of the Heteroptera fauna from Maramures Romania. Travaux du Muséum National d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 37: 55-67
Sun X., Marshall S. A. (2003). Systematics of Phasia Latreille (Diptera: Tachinidae). Zootaxa 276: 1-320